{"id":397,"date":"2025-11-14T19:31:52","date_gmt":"2025-11-14T19:31:52","guid":{"rendered":"https:\/\/ambasadorvippress.com\/?p=397"},"modified":"2025-11-16T22:26:21","modified_gmt":"2025-11-16T22:26:21","slug":"jurnalista-si-scriitoarea-veronica-balaj-aflata-acum-in-canada-este-invitata-la-ambasadorvippress","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/ambasadorvippress.com\/index.php\/2025\/11\/14\/jurnalista-si-scriitoarea-veronica-balaj-aflata-acum-in-canada-este-invitata-la-ambasadorvippress\/","title":{"rendered":"Jurnalista \u0219i scriitoarea Veronica Balaj, aflat\u0103 acum \u00een Canada, este invitat\u0103 la AmbasadorVipPress!"},"content":{"rendered":"

La o cafea online, cu Dna Veronica\u00a0 Balaj, <\/strong>membr\u0103 a Uniunii Scriitorilor din Rom\u00e2nia, a Academiei de Arte \u0219i \u0218tiin\u021be, (ARA), SUA, a Asocia\u021biei Scriitorilor de Limba Rom\u00e2n\u0103 din America de Nord, ASRAN, Montreal, a Asocia\u021biei Jurnali\u0219tilor Rom\u00e2ni de Pretutindeni – AJRP!<\/strong><\/h1>\n

 <\/p>\n

Ana Magdin: Doamna\u00a0 Veronica Balaj, iat\u0103-ne la un nou interviu. De data aceasta, pentru revista AmbasadorVipPress. A\u0219 \u00eencepe cu\u00a0 \u00eentrebarea, cum\u00a0 este via\u021ba dumneavoastr\u0103\u00a0 \u00een aceste vremuri?<\/strong><\/p>\n

\u00a0Veronica Balaj:<\/strong> Bucuria de a conversa din nou, cu Dv-str\u0103, Ana Moro\u0219anu\u00a0 Magdin, Pre\u0219edinta excelentei reviste, Ambasador VipPress, adaug\u0103 o lumin\u0103\u00a0 \u00een plus structurii cotidianului meu<\/em>. M\u0103 onoreaz\u0103. V\u0103 referi\u021bi \u00eens\u0103, la un areal mult mai vast, vremile acestea, <\/em>spune\u021bi. <\/em>Suntem fiecare dintre noi, actan\u021bii unui cotidian at\u00e2t de diferit croit, precum e via\u021ba noastr\u0103 care, da, alc\u0103tuie\u0219te vremea prezent\u0103<\/em> printr-o atitudine, o imagine, o anume implicare. F\u0103r\u0103 s\u0103 ating ideea de\u00a0 filozofare, vremea de azi, h\u0103r\u0103zit\u0103 nou\u0103, este un summum de tr\u0103iri, desf\u0103\u0219urate \u00een\u00a0 <\/em>fragmente cotidiene. Traseul este\u00a0 absolut personal dar, vr\u00e2nd, nevr\u00e2nd, conectat \u00een acela\u0219i timp cu st\u0103rile celor din jur.<\/p>\n

A\u0219adar, nu pot face abstrac\u021bie de tumultul \u00a0actual. Chiar \u0219i persoanele care sunt \u00een zone izolate, lini\u0219tite, cu natura aproape, tot au un anume leg\u0103m\u00e2nt involuntar cu vremile din calendarul lor existen\u021bial. Cum<\/em> mai este via\u021ba mea \u00een aceste vremuri<\/em>? \u00a0Debut\u0103m \u00een convorbirea noastr\u0103 cu o \u00eentrebare destul de grea\u2026 Nu pot r\u0103spunde succint. Dac\u0103 spun, gratitudine, via\u021ba mea este bun\u0103, foarte bun\u0103, \u0219i mai bun\u0103 dec\u00e2t doream\u2026, sau, s\u0103 zic, plin\u0103 de temeri noi, de uimiri nepl\u0103cute, tot incomplet ar fi. A\u0219 spune mai degrab\u0103 c\u0103, am, accentuez\u2026, doar o parte<\/em>\u00a0 din toate c\u00e2te mi le doresc \u0219i, unele din cele c\u00e2te nu<\/em> mi le\u00a0 doresc. Imprevizibilul nu poate lipsi din via\u021ba nim\u0103nui. De pild\u0103, mai mult ca oric\u00e2nd, am o sensibilitate c\u00e2nd aud de r\u0103zboi. Motivul? Am tr\u0103it \u0219i eu \u00a0ca \u0219i al\u021bii, momente de team\u0103, la\u00a0 revolu\u021bia din 1989, Timi\u0219oara. Un coleg de birou a fost printre primii \u00eempu\u0219ca\u021bi. Auzeam zgomotul armelor de foc \u00een fa\u021ba ferestrelor, ne piteam \u00a0sub pian\u2026, apoi\u2026, \u00een vana din baie, calcul\u00e2nd cum s\u0103 fac s\u0103 nu se r\u0103t\u0103ceasc\u0103 vreun glon\u021b. Azi, o asemenea solu\u021bie pare o inep\u021bie. Vreau s\u0103 spun c\u0103, \u00eemi este de ajuns starea de fric\u0103 \u00eencercat\u0103 atunci. De aceea, m\u0103 face foarte atent\u0103 \u0219i, \u00eemi \u00eennegureaz\u0103 cotidianul despre care vorbeam, orice veste legat\u0103 de \u00eenarmare, ap\u0103rare, arme\u2026etc…Problem\u0103 readus\u0103 \u00een actualitate \u00een diverse p\u0103r\u021bi ale lumi \u0219i, chiar la noi. Din alte unghiuri dac\u0103 m\u0103 uit, ca un spectator la propria mea via\u021b\u0103, citez pe Shakespeare\u00a0 \u0219i \u00a0nu poate fi contrazis,\u201d toat\u0103<\/em> lumea e o scen\u0103, \u0219i to\u021bi oamenii actori\u201d, <\/em>m\u0103 pot defini ca fiind gata de \u00eenfrunt\u0103ri , sunt activ\u0103 pe meterezele timpului meu. Am proiecte, am curajul s\u0103 \u00eencerc \u00a0a m\u0103 bucura \u0219i puterea s\u0103 suport deziluzii sau r\u0103suciri ale demersurilor mele. \u00cemi este mereu drag s\u0103 comunic. M\u0103 doare c\u00e2nd pierd o prietenie. Din dezolarea care, din p\u0103cate, adesea, nu\u00a0 poate fi evitat\u0103. Asta, oare pentru c\u0103\u2026sunt balan\u021b\u0103 \u0219i \u00eemi place armonia? Unul\u00a0 dintre marile accente\u00a0 bune de luat \u00een seam\u0103, cred c\u0103 este a \u0219ti s\u0103 te bucuri de ceea ce ai. Nu am cump\u0103rat stru\u021bi, nu\u00a0 am ca proprietate \u00a0vreo loca\u021bie exotic\u0103, nici m\u0103car nu am 30 de po\u0219ete, \u0219tiu s\u0103 pl\u00e2ng, s\u0103 uit, s\u0103 pl\u00e2ng, s\u0103 iert, s\u0103 m\u0103 minunez, s\u0103 am o rug\u0103ciune cu \u00eenc\u0103rc\u0103tur\u0103 emo\u021bional\u0103 special\u0103 \u2026.E totul ca un poem. Uneori mai reu\u0219it, alteori, blocat. Adesea o iau de la\u00a0 cap\u0103t.\u00a0 A\u0219a a\u0219 putea contura vremea tr\u0103it\u0103 de mine. \u00cen epoca noastr\u0103, agresat\u0103 de adev\u0103rate \u00a0vijelii informa\u021bionale, bune \u0219i rele, e vremea schimb\u0103rilor\u00a0 care desfiin\u021beaz\u0103 uneori \u00a0chiar frumosul din structura lumii, de r\u0103m\u00e2i uluit ce le poate trece prin minte oamenilor din secolul acesta at\u00e2t de\u2026 evoluat<\/em>.<\/p>\n

Ana Magdin:<\/strong> Desigur, ave\u021bi multe proiecte<\/strong>\u2026Vorbi\u021bi-ne despre o parte dintre acestea!<\/strong><\/p>\n

Veronica Balaj:<\/strong> Dup\u0103 cum spuneam, \u0219i eu, ca fiecare persoan\u0103, am planuri, vise, traiectorii noi. Uneori m\u0103 feresc s\u0103 le numesc\u00a0 proiecte. \u00cen limitele prezentului, \u0219i al viitorului apropiat, m\u0103 g\u00e2ndesc la prima parte a anului 2026, a\u0219 men\u021biona\u00a0 dorin\u021ba s\u0103 dau la tipar, un volum de versuri \u00een limba greac\u0103, aflat acum \u00een lucru, \u0219i pe care, inten\u021bionez s\u0103-l prezint anul viitor la Salonul<\/em> Interna\u021bional de carte de la Salonic<\/em>. Frumos este s\u0103 spun c\u0103, traduc\u0103toarea, Eva Papaeftymiou, \u00a0profesoar\u0103 de limb\u0103 greac\u0103, oh, ce emo\u021bie special\u0103, doar este limba lui Homer, mi-a tradus \u00a0anul acesta un grupaj de poeme, sub titlul, \u201dTestamentul m\u0103rii c\u0103tre Herodot<\/em>\u201d, ap\u0103rut \u00eentr-un volum, interesant alc\u0103tuit, \u00een sensul c\u0103, are dubl\u0103 semn\u0103tur\u0103, suntem dou\u0103 autoare, e vorba de poeta Mariana Stratulat din Serbia, carte editat\u0103 de Casa de Pres\u0103 \u0219i Editur\u0103<\/em>, \u201dLibertatea\u201d, Panciova, Serbia <\/em>\u0219i care, a fost prezentat\u0103\u00a0 \u00een Grecia, la acela\u0219i Salon de carte de la Salonic \u00een luna mai a acestui an. Acum, am \u00a0invita\u021bie s\u0103 merg din nou, dar, cu un alt volum.\u00a0 \u00a0Plan de lucru exis\u0103 mereu. Eu m\u0103\u00a0 refer strict la cel care prive\u0219te scrisul. Tot \u00een aceast\u0103 idee, \u00eemi doresc s\u0103 fie posibil\u0103 tip\u0103rirea unui volum de poeme, predat deja la prestigioasa\u00a0 Editur\u0103 ,\u201dJunimea\u201d din Ia\u0219i. De asemenea, \u00een\u00a0 \u0219irul vis\u0103rilor pentru anul viitor,\u00a0 intr\u0103 lansarea \u00een Israel, a unui\u00a0 nou volum, al treilea, tradus \u00een ebraic\u0103 de c\u0103tre Menachem M.\u00a0 Falek, \u0219i ap\u0103rut la Editura Zur-Ott din \u00a0Ierusalim, dar, care, nu a fost \u00eenc\u0103 prezentat public , st\u0103 pe loc din pricina problemelor din zon\u0103. Din nou, vede\u021bi, apare cuv\u00e2ntul de care m\u0103 feresc, adic\u0103, r\u0103zboi. Dac\u0103 e s\u0103 m\u0103 refer la\u00a0 un lucru \u00eemplinit zilele acestea dar, nu neap\u0103rat trecut \u00eentr-un plan, ar fi\u00a0 faptul c\u0103, una dintre c\u0103r\u021bile foarte dragi mie, \u201dParcul Dante,<\/em> Holograme<\/em> \u0219i pretexte,\u201d,<\/em> edi\u021bie bilingv\u0103, rom\u00e2n\u0103-englez\u0103,\u00a0 traducere Eva Halus, Montreal, Canada, a fost nominalizat\u0103 ca \u0219i \u201dCartea anului\u201d, la Premiile Uniunii Scriitorilor din Rom\u00e2nia, Filiala Timi\u0219oara, pe anul 2024. Concuren\u021ba este foarte accentuat\u0103, vedem la final cine r\u0103m\u00e2ne dar, sunt foarte bucuroas\u0103 c\u0103, m\u0103 aflu \u00een aren\u0103. Ar mai fi ceva\u2026. Mi s-a propus un plan pe care nu \u0219tiu dac\u0103 \u00eel voi onora\u2026Mai sunt \u0219i astfel de situa\u021bii. Ar fi vorba de un volum cu num\u0103rul 5, intitulat, \u201dConvorbii cu personalit\u0103\u021bi rom\u00e2ne\u0219ti\u00a0 din Quebec\u201d, <\/em>primele 4 fiind cu referire doar la Montreal. Alte proiecte\/planuri, sunt legate de c\u0103l\u0103torii, sau, revenind la arealul scriitoricesc, publicarea textelor \u00een diferite reviste, acum, de\u00a0 pild\u0103, a\u0219tept ca, \u00een luna noiembrie\u00a0 s\u0103-mi apar\u0103 un grupaj de versuri \u00een referen\u021biala\u00a0 revist\u0103, Hyperion\u201d, de la Boto\u0219ani, \u00een \u201dActualitatea literar\u0103\u201d, au <\/em>ap\u0103rut s\u0103pt\u0103m\u00e2na aceasta, \u0219i, <\/em>s\u0103 nu uit s\u0103 men\u021bionez renumita publica\u021bie, \u201dAlcazar,\u201d din Spania, <\/em>condus\u0103 de poetul, \u00a0Jose \u00a0Luis Rubio Zarzuela, o revist\u0103 unde se \u00eent\u00e2lnesc prin crea\u021biile lor, autori din multe locuri \u00a0de pe glob. La un moment dat, ajunsese la cifra 30 de \u021b\u0103ri. Tot din Spania, am \u00een carnetul de nota\u021bii, colaborarea cu revista \u201dCuv\u00e2nt rom\u00e2nesc<\/em>\u201d, din Madrid, \u00een paginile c\u0103reia sunt prezent\u0103 de c\u00e2\u021biva ani, chiar de la \u00eenfiin\u021barea sa. Redactor \u0219ef, ini\u021biator, coordonator, poetul Ovidiu C. Cornil\u0103, profesor universitar care-i \u00eenva\u021b\u0103 pe spanioli limba englez\u0103. \u0218irul\u00a0 preocup\u0103rilor pe mai multe planuri ar putea continua.<\/p>\n

Ana Magdin:<\/strong> Sunte\u021bi adesea \u00een Canada. Cum este via\u021ba pe un alt continent ? Pentru mine, cel pu\u021bin a\u0219a \u00eemi imaginez, c\u0103 \u00een Canada\u00a0 sunt unele din cele mai frumoase toamne, culorile sunt ame\u021bitoare. Sper s\u0103-mi trimite\u021bi o fotografie pentru acest interviu!<\/strong><\/p>\n

\"\"
Screenshot<\/figcaption><\/figure>\n

Veronica Balaj: <\/strong>Da, Canada \u00a0este un stat federal, \u021bara unde excelen\u021ba<\/em> \u0219i posibila unicitate,<\/em> se poate observa de la prima vizit\u0103 . Via\u021ba aici ? O pot contura doar subiectiv.\u00a0 \u00cen primul r\u00e2nd, impresiile personale, apoi, compara\u021bia cu alte \u021b\u0103ri.\u00a0 Canada nu seam\u0103n\u0103 nici cu Europa nici cu vecina, SUA. Are ceva specific, numai al ei. \u00cen primul r\u00e2nd ordinea. Legea. Dincolo de lege nu se merge. \u00cen nici un domeniu. Ca atmosfer\u0103 m-a mirat, c\u0103, Ottawa, o important\u0103 capital\u0103 a lumii este at\u00e2t de lipsit\u0103 de agita\u021bia \u0219i graba alert\u0103, vizibile \u00een alte capitale. Este mult mai calm\u0103 dec\u00e2t v\u0103 pute\u021bi imagina. La \u00eenceput, am crezut c\u0103 e doar o conjunctur\u0103 \u00een care am nimerit eu la un anume moment. Canada este\u00a0 at\u00e2t de vast\u0103, c\u00e2t un continent, cu at\u00e2tea na\u021bii stabilite aici, \u00eenc\u00e2t, este greu de \u00een\u021beles cum de se p\u0103streaz\u0103 a\u0219a o ordine \u00een \u00a0lini\u0219te. Vreau s\u0103 spun c\u0103 nu vedem agita\u021bia comportamental\u0103 specific\u0103 lumii citadine moderne. O polite\u021be academic\u0103 plute\u0219te oriunde mergi, de parc\u0103 to\u021bi au absolvit \u0219coli de rela\u021bii cu publicul. P\u0103rerea mea, f\u0103r\u0103 alte argumente, este c\u0103, totul se datoreaz\u0103\u00a0 unei \u00een\u021belegeri a libert\u0103\u021bii sinelui<\/em>. Nu politic, e vorba de persoana \u00een sine. E\u0219ti bine cu tine, dac\u0103 nu deranjezi cu nimic pe cel\u0103lalt. Nu pot explica \u00een detaliu. Spun ce cred. Toat\u0103 lumea accept\u0103 respectarea unor reguli. \u00cencep\u00e2nd cu educa\u021bia \u00een \u0219coli.Dau\u00a0 un exemplu: elevii nu au voie s\u0103 vorbeasc\u0103 la telefonul mobil pe teritoriul \u0219colii. Cursurile \u00eencep cu intonarea imnului \u021b\u0103rii. <\/em>Cel pu\u021bin la clasele primare a\u0219a am v\u0103zut. Dac\u0103 vorbim de atmosfera dat\u0103 de aglomera\u021bia urban\u0103, o g\u0103sim \u00een Toronto, ora\u0219 cu mult\u0103\u00a0 industrie. Ottawa este un ora\u0219 administrativ . Ar fi de men\u021bionat distan\u021bele foarte mari, \u021bara beneficiind de un\u00a0 larg teritoriu, un bulevard \u00a0\u00een partea veche a ora\u0219ului, are 18 km. \u00cen centrul civic, zona ministerelor, vorbesc de partea englez\u0103, ora\u0219ul fiind \u00eemp\u0103r\u021bit de un pod \u00een dou\u0103, pe str\u0103zile mai \u00eenguste, ai impresia pe alocuri c\u0103 mergi\u00a0 pe un drum de oglinzi. Pentru c\u0103, sunt cl\u0103diri\u00a0 \u00eenalte de 30 de etaje, capitonate exterior cu sticl\u0103 gen oglind\u0103.\u00a0 \u00cen rest, spa\u021bii largi, parcuri la tot pasul. Veveri\u021be negre \u0219i scon\u0219i se plimb\u0103 nestingheri\u021bi \u00een spa\u021biile verzi. Autostr\u0103zile suspendate, br\u0103zdeaz\u0103 ora\u0219ul \u00eenc\u00e2t, \u00ee\u021bi trebuie ceva timp s\u0103 te obi\u0219nuie\u0219ti cu intersec\u021biile. Amintea\u021bi de anotimpul cel mai frumos aici\u2026Toamna este \u0219i \u00a0\u00een realitate, \u00a0exact cum v-a\u021bi imaginat-o, feerie pictural\u0103. Adaug neap\u0103rat \u0219i asfin\u021biturile.\u00a0 Da, e adev\u0103rat, ar\u021barii, tradi\u021bionali, emblema statului canadian, pare c\u0103 au luat foc \u0219i toamna devine un anotimp greu de uitat.\u00a0 Nu lipse\u0219te galbenul altor pomi \u00een care, verdele frunzelor mai rezist\u0103 \u00eenc\u0103. Chiar acum c\u00e2teva zile am fost gata s\u0103 cred c\u0103 am \u00een fa\u021ba ochilor un tablou dintr-un mare muzeu al impresioni\u0219tilor.<\/p>\n

Din alt unghi v\u0103zut\u0103 via\u021ba aici, a\u0219 spune c\u0103, poate, vi s-ar \u00a0p\u0103rea\u00a0 obositor\u00a0 s\u0103 vorbe\u0219ti zilnic trei limbi sau, de la un moment la altul, s\u0103 schimbi cuvintele frazelor rostite. Depinde unde te afli, \u00eentr-un\u00a0 magazin, la un cabinet medical, sau \u00eentr-o discu\u021bie la vreo \u00eent\u00e2lnire anume. \u00cen ministere, asta este\u00a0 normal!<\/p>\n

Engleza \u0219i franceza, sunt \u00a0limbile oficiale, iar \u00een particular, se\u00a0 trece \u00a0la pronun\u021bia \u00een \u00a0limba matern\u0103, cum fac \u00eentre ei \u00a0to\u021bi cei veni\u021bi din alte \u021b\u0103ri. M\u0103 opresc. Altfel, trec de limita paginilor unui interviu acceptabil. Multe se pot g\u0103si descrise \u00een volumul publicat acum c\u00e2\u021biva ani \u0219i intitulat,\u201d Iarna revederii\u201d.<\/p>\n

Ana Magdin: Ce v\u0103 inspir\u0103 \u00een Canada, \u0219i ce versuri de suflet ave\u021bi acum \u00een minte?<\/strong><\/p>\n

Veronica Balaj: <\/strong>Chiar m-au inspirat anumite prezen\u021be\u00a0 care mi-au devenit foarte dragi. Fac parte din memoria mea afectiv\u0103. De pild\u0103, fluviul Saint Laurent, v\u0103zut \u00een diverse anotimpuri dintr-un loc sau altul. Este fluviul care, nu se \u00eenfurie niciodat\u0103. Spun asta pentru c\u0103, la un anume punct al curgerii sale, exist\u0103 o sumedenie de insule, mai mici, sau, ceva mai mari,\u00a0 loc numit\u00a0 \u201eo mie de insule \u201d. Pe acestea sunt hoteluri sau case de vacan\u021b\u0103. B\u0103rci personale ancorate \u00een spa\u021biul respectiv, \u0219i, de\u0219i sunt at\u00e2tea\u00a0 ierni bogate \u00een z\u0103pezi sau prim\u0103veri cu ploi, nu \u0219tiu cum se face dar, fluviul nu inund\u0103 niciodat\u0103\u00a0 casele construite din moment ce\u00a0 sunt utilizabile ani \u0219i ani. Am scris c\u00e2teva poeme despre acest\u2026 fluviu personaj.<\/em> O croazier\u0103 pe fluviul St. Laurent, pornind din portul Montreal este de neuitat. De fapt \u0219i croaziera scurt\u0103, care se poate face pe r\u00e2ul Ottawa din capital\u0103, este absolut fermec\u0103toare. Ar mai fi pesc\u0103ru\u0219ii. Total diferi\u021bi de cei de la mare. Aici sunt doritori de comunicare, fac g\u0103l\u0103gie, fur\u0103 tot ce se poate \u00a0de pe mesele \u00eentinse\u00a0 pe malul apei\u00a0 de c\u0103tre persoanele care doresc s\u0103 serveasc\u0103 un pr\u00e2nz \u00een aer liber, a\u0219a cum se obi\u0219nuie\u0219te vara.\u00a0 Chiar sunt inscrip\u021bii \u00een care se atrage aten\u021bia s\u0103 nu li se dea nimic de m\u00e2ncare. Altfel, nu\u00a0 mai po\u021bi sc\u0103pa de ei. I-am trecut \u00eentr-un poem.<\/p>\n

Mai\u00a0 adaug acestei scurte \u0219i incomplete liste, Parcul Dante<\/em>. O \u00eentreag\u0103 poveste ar fi posibil\u0103. Important este c\u0103, statuia poetului o v\u0103d de la fereastra uneia dintre camerele locuin\u021bei. Ca urmare, am imaginat o suit\u0103 de \u00eent\u00e2mpl\u0103ri care ar fi putut avea loc aici. A rezultat o carte forte drag\u0103 mie, acum nominalizat\u0103 la Premiile Uniunii Scriitorilor, Filiala Timi\u0219oara.<\/em> Se intituleaz\u0103, \u201dParcul Dante.<\/em> Holograme \u0219i pretexte<\/em>. Editura, Mu\u0219atini, edi\u021bie, rom\u00e2n\u0103 englez\u0103, traducere, Eva Halus, Montreal. Am fost nevoit\u0103 s\u0103 repet aceste date, de\u0219i le-am men\u021bionat \u00eentr-un paragraf anterior.<\/p>\n

Partea a doua a \u00eentreb\u0103rii, ce versuri am acum \u00een minte<\/em>\u2026o conturez cu urm\u0103torul poem:<\/p>\n

Timpul se prelingea<\/p>\n

printr-un verde t\u00e2rziu<\/p>\n

iubirea venea din undele f\u00e2nt\u00e2nii.<\/p>\n

venea din verdele t\u00e2n\u0103r de fag,<\/p>\n

\u00eennod\u00e2nd v\u00e2ntul z\u0103lud,<\/p>\n

cavaler pribeag,<\/p>\n

iubirea \u00eenflorea \u00een chipul<\/p>\n

rug\u0103ciunilor\u00a0 din icoane<\/p>\n

c\u00e2ntec de ape, c\u00e2ntec de stea.<\/p>\n

aripi tivite cu lun\u0103<\/p>\n

cutez\u0103toare \u00een furtun\u0103<\/p>\n

iubirea m\u0103 ardea<\/p>\n

\u0219i c\u00e2nd m\u0103 \u00eembr\u0103\u021bi\u0219a<\/p>\n

\u0219i c\u00e2nd m\u0103 p\u0103r\u0103sea.<\/p>\n

 <\/p>\n

\"\"<\/p>\n

 <\/p>\n

Ana Magdin:<\/strong> Ce v\u0103 ajut\u0103 cel mai mult pentru suflet, rug\u0103ciunile, plimb\u0103rile, oamenii buni, sau\u00a0 toate acestea \u00a0laolalt\u0103?<\/strong><\/p>\n

Veronica Balaj:<\/em><\/strong> Asta e dificil de cuantificat. Am trecut prin momente dramatice c\u00e2nd am pierdut pe cineva drag din familie. Nicidecum nu m-au ajutat plimb\u0103rile f\u0103r\u0103 un scop, doar s\u0103 merg ca \u0219i c\u00e2nd a\u0219 fi fugit de probleme. Nu am practicat plimbarea ca \u0219i terapie. Exclus. Unii oameni, da, mi-au fost aproape. \u00cens\u0103, oriunde ai c\u0103uta sprijin, tot familia este refugiul. Mai\u00a0 bine stau singur\u0103 \u00een vreme de triste\u021be. Nu \u0219tiu dac\u0103 m\u0103 rog c\u00e2t trebuie dar, c\u00e2nd m\u0103 rog simt o coard\u0103 emo\u021bional\u0103 \u00een plus. Nu a\u0219 putea s\u0103 explic.\u00a0 Nici de ce uneori\u00a0 uit s\u0103 fac asta, de\u0219i, realizez c\u0103 nu pot recupera nimic potrivit\u00a0 pentru a lumina profilul meu de p\u0103c\u0103toas\u0103. Sintetiz\u00e2nd, cred c\u0103 folosesc toate mijloacele de tratament interior, cu excep\u021bia plimb\u0103rilor. \u00a0Pentru mine, plimbarea se asociaz\u0103 cu bucuria de a cunoa\u0219te un loc nou, sau, s\u0103 am \u00a0disponibilitatea de a admira unul deja cunoscut.<\/p>\n

 <\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u00a0Ana Magdin: Cum v\u0103 petrece\u021bi o zi, \u00een Canada, de diminea\u021ba \u0219i p\u00e2n\u0103 seara, la culcare?<\/strong><\/p>\n

\u00a0 Veronica Balaj: <\/strong>Fiecare zi este diferit\u0103. Preocup\u0103rile sunt diverse, a\u0219a e \u0219i normal. S\u0103 nu v\u0103 a\u0219tepta\u021bi la descrieri spectaculoase, deoarece, nu toate zilele ofer\u0103 asemenea secven\u021be. Preocuparea obligatorie, profesional vorbind, este s\u0103 transmit reportaje sau, s\u0103 redau secven\u021be din ceea ce se \u00eent\u00e2mpl\u0103 \u00een arealul acesta, din punct de verde cultural. Apoi, voi nota, de\u0219i nu este spectaculos, c\u00e2teva din\u00a0 obi\u0219nuitele\u00a0 momente cotidiene. Diminea\u021ba, \u0219i dac\u0103 ninge, mai \u00eent\u00e2i deschid ferestrele. Conteaz\u0103 ceea ce vezi\u00a0 ca prim\u0103 imagine. Eu, dintr-o camer\u0103, am \u00een fa\u021ba ochilor, statuia lui Dante, \u00a0din parcul cu acela\u0219i nume. Apoi, din alte camere, \u00a0peste drum, m\u0103 rog, de fapt e un \u00a0bulevard, v\u0103d Catedrala ST. Nicholas. Din alt\u0103 parte, pe\u00a0 un col\u021b al locuin\u021bei, v\u0103d \u0218coala catolic\u0103 de fete, cursul de\u00a0 gimnaziu. De obicei, am\u00a0 \u00eent\u00e2lnire vizual\u0103 \u0219i cu omul angajat de prim\u0103rie s\u0103 dirijeze circula\u021bia p\u00e2n\u0103 ce intr\u0103 to\u021bi copiii \u00een curtea \u0219colii. Ma\u0219inile trebuie s\u0103 opreasc\u0103 indiferent de culoarea semaforului,\u00a0 dac\u0103 pe zebr\u0103 se afl\u0103 un copil fie \u0219i \u00eenso\u021bit. Desigur, urmeaz\u0103 alte etape stass, s\u0103 le spun a\u0219a, conven\u021bional, adic\u0103, ordine \u00a0prin cas\u0103,\u00a0 cump\u0103r\u0103turi, uneori, asta \u00a0\u00eemi ia mult timp pentru c\u0103, precum spuneam, distan\u021bele sunt foarte mari.\u00a0 Zilnic, \u00een timp ce fierbe o oal\u0103, r\u0103spund la mesaje, sau, trimit mesaje, totul este necesar pentru comunicarea obi\u0219nuit\u0103 sau, pentru rezolvarea unor probleme. Dac\u0103 vrem s\u0103 z\u00e2mbim, reamintesc o mic\u0103 secven\u021b\u0103. Primisem Premiul de excelen\u021b\u0103 al Uniunii Scriitorilor pentru romanul \u201dBaltazara\u201d, iar colegii, de la radio, \u00een glum\u0103, la un interviu, m-au numit\u2026\u201dexcelen\u021b\u0103\u201d. Ce mai face\u021bi? Le-am \u00a0r\u0103spuns , pun mur\u0103turi. Dar, revenind la prezent\u2026.Tot zilnic, am \u00een grij\u0103 cei doi pisoi r\u0103sf\u0103\u021ba\u021bi de toat\u0103 familia. \u00cei consider\u0103m de\u0219tep\u021bi, \u0219tiu s\u0103 deschid\u0103 u\u0219ile, iar \u00a0c\u00e2nd observ\u0103 preg\u0103tirile \u00a0pentru a pleca la casa din afara capitalei, unde au copaci \u00een care s\u0103 se ca\u021b\u0103re vr\u0103bii\u00a0 pe care s\u0103 le incite, sau \u0219oareci \u00a0pe care s\u0103-i v\u00e2neze pisoii n\u0103zdr\u0103vani, deja se a\u0219az\u0103 singuri \u00een cu\u0219tile lor. A\u0219a-i c\u0103 sunt de\u0219tep\u021bi? Dup\u0103 cum vede\u021bi, m-a\u021bi atras pe linia cotidianului. Nu-i \u00a0spectaculos. Cu excep\u021bia s\u0103rb\u0103torilor, sau, a evenimentelor la care particip. Mai avem \u0219i alte imixtiuni \u00een programul stass. S\u00e2mb\u0103ta mergem\u00a0 \u00een vizite sau primim vizite. Din dou\u0103 \u00een dou\u0103 s\u0103pt\u0103m\u00e2ni, cu mici excep\u021bii, iau parte \u00een formul\u0103 Zoom la \u00eent\u00e2lnirile Cenaclului Asocia\u021biei Scriitorilor de limb\u0103 Rom\u00e2n\u0103 din America de Nord – ASRAN, la \u00eenfiin\u021barea c\u0103reia, am participat. Coordonarea \u00a0\u00eent\u00e2lnirilor apar\u021bine\u00a0 domnului Alex\u00a0 Cet\u0103\u021beanu, care ne\u00a0 transmite totdeauna, starea fluviului St. Laurent, l\u00e2ng\u0103 Montreal, unde are un domeniu. Aici se cuvine s\u0103 subliniez un \u00a0fapt absolut meritoriu pentru organizatori: anume, c\u0103, totul se \u00eenregistreaz\u0103 video, dup\u0103 care, se posteaz\u0103 on-line. Colegul care asigur\u0103 imaginea este un computerist iubitor de literatur\u0103, Valentin Luca, iar so\u021bia sa, Carmen, o poet\u0103 spontan\u0103, este secretara cenaclului. Trimiterea afi\u0219ului realizat tot de c\u0103tre ei, elegan\u021ba \u0219i rapiditatea cu care ajung\u00a0 invita\u021biile , necesit\u0103 implicare. Totul se face gratuit din timpul lor liber. Participan\u021bii sunt scriitori, oameni de cultur\u0103 din SUA, Canada, Israel, Fran\u021ba, Rom\u00e2nia, Australia\u2026\u0218i aceste momente, repetate, fac parte din istoria particular\u0103, cotidian\u0103 despre care m-a\u021bi \u00eentrebat.<\/p>\n

De obicei, spre sear\u0103, \u00eemi g\u0103sesc r\u0103gaz\u00a0 s\u0103 scriu. Sau, vreau, nu totdeauna reu\u0219esc. Important este c\u0103, nu pot rupe firul. Mereu este ceva de finalizat. Ba \u00eemi solicit\u0103 cineva o prefa\u021b\u0103, ba am de corectat un text al meu, ba trebuie s\u0103 continui a scrie o carte \u00eenceput\u0103.\u00a0 Am s\u0103pt\u0103m\u00e2ni mai pline, atunci, \u00a0ziua este precipitat\u0103, orele se scurteaz\u0103 parc\u0103\u2026dar,\u00a0 pentru a r\u0103spunde la \u00eentrebare, s\u0103 iau \u00een aten\u021bie, ziua de miercurea trecut\u0103\u2026plin\u0103 de surprize. Cineva din familie \u0219i-a fracturat m\u00e2na dreapt\u0103. Urgen\u021bele \u00eenseamn\u0103 zece ore de a\u0219teptare \u0219i aici, ca \u0219i la noi. Altul dintre noi, vomit\u0103. Ve\u0219tile din \u021bar\u0103 despre locuin\u021ba de acolo, m\u0103 oblig\u0103\u00a0 deseori , s\u0103 fiu a doua zi foarte matinal\u0103. S\u0103 pot vorbi la telefon, s\u0103 m\u0103 \u00eencadrez \u00een fusul orar de acolo \u0219i s\u0103 rezolv problema. Dup\u0103 cum se observ\u0103, nu pot spune nimic ie\u0219it din comun.<\/p>\n

 <\/p>\n

Ana Magdin: Care este rug\u0103ciunea dvs de suflet?<\/strong><\/p>\n

Veronica Balaj: <\/strong>Cred c\u0103 frecvent spun, \u201dDoamne ajut\u0103\u201d! Mai atent formulat\u0103, este rug\u0103ciunea de \u00a0sear\u0103, sau, dac\u0103 m\u0103 trezesc noaptea p\u00e2n\u0103 adorm din nou. Credin\u021ba este ceva foarte personal. Nu este descifrat\u0103 \u00een cuvinte. A\u0219a simt eu. Nu\u00a0 sunt cea mai exemplar\u0103 \u00een acest sens.A\u0219 m\u0103rturisi \u00eens\u0103, un moment de nerepetat. \u00a0C\u00e2nd am intrat prima oar\u0103 la Sf\u00e2ntul Morm\u00e2nt \u00een Ierusalim, se \u00een\u021belege, timpul rezervat fiec\u0103ruia ajuns acolo fiind foarte limitat, \u0219i, mai ales din pricina st\u0103rii speciale, a unei emo\u021bii nechemat\u0103, nest\u0103p\u00e2nit\u0103, am spus cred, Doamne ajut\u0103 pe\u2026, \u0219i am citat pe cei dragi, vii sau pleca\u021bi \u00een ve\u0219nicii. Abia ie\u0219ind afar\u0103, privind cerul care, \u00a0mi se p\u0103rea cobor\u00e2t foarte jos, am realizat c\u0103, uitasem s\u0103 m\u0103 rog \u0219i pentru mine. Rug\u0103ciunea mea de suflet este pentru cei dragi.<\/p>\n

 <\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Ana Magdin: C\u00e2te c\u0103r\u021bi ave\u021bi\u00a0 \u0219i care dintre lans\u0103ri a fost mai special\u0103?<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Veronica Balaj: <\/strong>Nu demult mi s-a mai pus aceast\u0103 \u00eentrebare \u0219i pentru c\u0103 nu le num\u0103rasem, am ezitat. Desigur, o spun cu toat\u0103 sinceritatea, nu conteaz\u0103 num\u0103rul. Apoi, am f\u0103cut o list\u0103 de titluri. Am ajuns la num\u0103rul 53. <\/strong>Cu tot cu traducerile \u00een francez\u0103, englez\u0103, spaniol\u0103, italian\u0103, ebraic\u0103, \u00een german\u0103, greac\u0103, s\u00e2rb\u0103, maghiar\u0103, albanez\u0103, chinez\u0103, care, toate, desigur, nu sunt <\/strong>texte noi. <\/strong>Au \u00a0doar varianta prim\u0103 \u00een limba rom\u00e2n\u0103.<\/p>\n

Cea mai special\u0103 lansare? Greu de spus.\u00a0 Fiecare a\u00a0 avut povestea sa. A\u0219 putea scrie o carte despre acele momente. \u00cen Israel, la Ierusalim sau Tel-Aviv, la Universitatea \u00a0Alcala de Henares din Madrid, \u00een Canada, Montreal \u0219i Ottawa, \u00een Italia, la Roma, de mai multe ori, La Viena, de foarte multe ori, la Bruxelles, la Paris sau\u00a0 Angouleme Fran\u021ba, Neuchatel, Elve\u021bia, unde am f\u0103cut \u0219i studii, sau, Budapesta, ori\u00a0 la Belgrad sau, Novi Sad, Serbia, Tunis, desigur, la\u00a0 Bucure\u0219ti \u0219i\u00a0 \u00een alte ora\u0219e din \u021bara noastr\u0103.<\/p>\n

 <\/p>\n

\u00a0 Ana Magdin: \u021ain\u00e2nd cont de faptul c\u0103 revista mea are un caracter interna\u021bional, v-a\u0219 ruga s\u0103 formula\u021bi un mesaj\u00a0 pentru rom\u00e2nii de pretutindeni.<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0 Veronica Balaj: <\/strong>O urare absolut subiectiv\u0103. Limba rom\u00e2n\u0103, limba matern\u0103 s\u0103 nu o uite, oriunde s-ar afla. Exist\u0103 un suflu magic \u00een fiecare cuv\u00e2nt \u00eenv\u0103\u021bat acas\u0103, de la p\u0103rin\u021bi.<\/p>\n

\u00a0Cu alese<\/strong> ur\u0103ri de bine<\/strong> \u0219i mul\u021bumiri, distins\u0103 \u0219i special\u0103, Doamn\u0103, Ana Moro\u0219anu Magdin, pentru aceast\u0103 oportunitate de a vorbi despre via\u021b\u0103 \u0219i art\u0103, pentru ingenioasa idee de a lega nume \u0219i \u00eent\u00e2mpl\u0103ri ale rom\u00e2nilor de pretutindeni! Fiecare g\u00e2nd s\u0103 v\u0103 fie o \u00eemplinire! Dumnezeu s\u0103 v\u0103 sprijine \u00een orice alt proiect!<\/strong><\/p>\n

\u00a0<\/strong><\/p>\n

 <\/p>\n

 <\/p>\n

Interviu realizat de Ana Moro\u0219anu Magdin<\/strong><\/p>\n

Pre\u0219edinte Fondator AmbasadorVipPress<\/strong><\/p>\n

 <\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

La o cafea online, cu Dna Veronica\u00a0 Balaj, membr\u0103 a Uniunii Scriitorilor din Rom\u00e2nia, a Academiei de Arte \u0219i \u0218tiin\u021be, (ARA), SUA, a Asocia\u021biei Scriitorilor […]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":398,"comment_status":"open","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":""},"categories":[3],"tags":[],"class_list":["post-397","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-interviuri-ambasadorvippress"],"jetpack_featured_media_url":"https:\/\/i0.wp.com\/ambasadorvippress.com\/wp-content\/uploads\/2025\/11\/524307704_3587257171407726_6553253772670667361_n.jpg?fit=1080%2C1552&ssl=1","jetpack_sharing_enabled":true,"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/ambasadorvippress.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/397","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/ambasadorvippress.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/ambasadorvippress.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ambasadorvippress.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ambasadorvippress.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=397"}],"version-history":[{"count":4,"href":"https:\/\/ambasadorvippress.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/397\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":405,"href":"https:\/\/ambasadorvippress.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/397\/revisions\/405"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ambasadorvippress.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/media\/398"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/ambasadorvippress.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=397"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/ambasadorvippress.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=397"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/ambasadorvippress.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=397"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}